Departamentul de relații externe
al Patriarhiei Moscovei
al Patriarhiei Moscovei
Departamentul de relații externe
al Patriarhiei Moscovei
Mitropolitul Ilarion: este important ca acel conflict interetnic să nu se transforme într-unul interreligios
E. Graceva: Este momentul pentru întrebările emisiunii „Biserica și lumea” de pe postul de televiziune Rusia 24, pe care le adresăm în fiecare săptămână președintelui Departamentului pentru Relații Bisericești Externe al Patriarhiei Moscovei, Mitropolitului Ilarion de Volokolamsk. Bună ziua, Vlădica!
Mitropolitul Ilarion: Bună ziua, Ecaterina! Bună ziua, dragi frați și surori!
E. Graceva: Acum câteva zile s-a încheiat o întâlnire trilaterală alcătuită din liderii duhovnicești ai Bisericii Ortodoxe Ruse, ai Bisericii Apostolice Armene și ai Direcției Spirituale a Musulmanilor din Caucaz. Ce rost au astfel de întâlniri? Ce au discutat liderii spirituali de data aceasta? Ce pot adăuga ei la ceea ce decid politicienii?
Mitropolitul Ilarion: Conflictul din Nagorno-Karabah a durat peste treizeci de ani. Până în prezent rămân probleme nerezolvate între cele două părți. În ciuda faptului că a fost semnat un tratat de pace și partea principală a Nagorno-Karabahului a trecut la Azerbaidjan, o parte este încă controlată de Armenia, dar pe o bază temporară, rămânând o serie de probleme umanitare. Cel mai important lucru care persistă este vrăjmășia nestinsă dintre cele două popoare, în special în ceea ce privește zonele de frontieră.
Desigur, liderii religioși nu pot interveni direct în rezolvarea problemelor politice. La nivel politic, există încă dezacorduri foarte grave. De exemplu, armenii spun că există prizonieri de război în Azerbaidjan, iar azerii – că nu există niciun fel de prizonieri de război, ci doar oameni care, deja după semnarea tratatului de pace, au fost arestați pe teritoriul azer.
Este foarte important, în primul rând, ca un conflict interetnic să nu se transforme niciodată într-unul interreligios, adică acel conflict care a existat de mai bine de treizeci de ani să nu ducă la dușmănie între creștini și musulmani. În al doilea rând, este important ca acest conflict să nu devină o cauză a urii, o escaladare a sentimentelor ostile între cele două popoare condamnate să trăiască împreună și să clădească relații de bună vecinătate. Iată, de fapt, despre ce au vorbit liderii spirituali.
Desigur, în multe privințe, evaluarea lor asupra situației diferă, dar cu medierea Patriarhului Moscovei și al Întregii Rusii, la fel ca și în cazurile anterioare când s-au întâlnit liderii duhovnicești, s-a reușit să se ajungă la o înțelegere într-o serie de probleme. În primul rând, cele care au fost exprimate de Patriarh în cuvântul său de încheiere. Există o înțelegere comună a faptului că îndemnurile de a soluționa problemele existente cu ajutorul armelor sunt inadmisibile, că trebuie eliminată ura dintre cele două popoare și rezolvate problemele umanitare, incusiv cele legate de schimbul de prizonieri de război.
În cea de-a doua parte a emisiunii, Mitropolitul Ilarion a răspuns la întrebările telespectatorilor care au venit pe site-ul web al emisiunii „Biserica și lumea”.
Serviciul de comunicare al DRBE