Experții ONU sunt îngrijorați de escaladarea măsurilor legislative și administrative împotriva Bisericii Creștine Ortodoxe din Estonia

Serviciul de comunicare al DREB, 23.12.2025. La 15 decembrie 2025, pe site-ul Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului a fost publicat un comunicat de presă în care experții Organizației Națiunilor Unite și-au exprimat profunda îngrijorare față de escaladarea măsurilor legislative și administrative îndreptate împotriva Bisericii Creștine Ortodoxe din Estonia (anterior – Biserica Ortodoxă din Estonia a Patriarhiei Moscovei – n. red.). Acest fapt a fost afirmat de către expertul independent al ONU D. Katrugalos, raportorul special al ONU pentru libertatea religiei și a convingerilor N. Ghanea și raportorul special al ONU pentru drepturile minorităților N. Levrat.

În publicație se menționează că aceste acțiuni pot constitui restricții inadmisibile ale libertății religioase și ale drepturilor minorităților.

„Suntem îngrijorați că pașii recenți întreprinși de autoritățile estoniene – de la modificări legislative până la decizii administrative – care par să afecteze în mod disproporționat o anumită comunitate religioasă”, au subliniat experții. De asemenea, se precizează că „apartenența canonică, ierarhia bisericească și devotamentul spiritual sunt componente inseparabile ale libertății religioase și sunt pe deplin protejate de dreptul internațional”.

Experții au indicat modificările la Legea privind bisericile și comunitățile, hotărârea judecătorească din mai 2025 și declarațiile publice care contestă apartenența canonică a Bisericii Creștine Ortodoxe din Estonia, care, potrivit lor, creează riscul stigmatizării celei mai mari confesiuni creștine din țară, o instituție importantă atât pentru etnicii estonieni, cât și pentru numeroasa comunitate vorbitoare de limbă rusă din Estonia.

Ei și-au exprimat îngrijorarea cu privire la încetarea finanțării de stat a Bisericii Creștine Ortodoxe din Estonia, excluderea acesteia de la consultări, precum și în legătură cu deciziile restrictive privind permisele de ședere care afectează clerul și cu recurgerea la „evaluări de securitate nedivulgate”. „Securitatea națională nu constituie un temei admisibil pentru limitarea libertății religiei sau a convingerilor”, au declarat experții, amintind de articolul 18 al Pactului internațional cu privire la drepturile civile și politice și de articolul 9 al Convenției Europene a Drepturilor Omului. În acest context, ei au subliniat că orice restricții trebuie să fie justificate prin respectarea strictă a tuturor drepturilor omului, inclusiv a proporționalității, necesității și nediscriminării.

Experții au menționat în mod special fapte precum rezilierea bruscă a unui contract de arendă pe termen lung cu Biserica Creștine Ortodoxă din Estonia, „creșterea semnificativă și neexplicată a primelor de asigurare” pentru Mănăstirea Pühtitsa, precum și „expulzările sau îndepărtarea de facto a unor clerici de rang înalt fără garanții procedurale adecvate”. „Astfel de acțiuni perturbă viața religioasă normală și pot submina autonomia care ar trebui garantată de libertatea religiei sau a convingerilor”, se afirmă în comunicatul de presă publicat.

În materialul de pe site-ul Oficiului Înaltului Comisar al ONU pentru Drepturile Omului se mai subliniază că, deși modificările la Legea privind bisericile și comunitățile sunt formulate în termeni generali, acestea au fost motivate și sunt aplicate în practică aproape exclusiv în raport cu legăturile canonice istorice ale Bisericii Creștine Ortodoxe din Estonia cu Patriarhia Moscovei. Chiar înainte de adoptarea legii, unele autorități de stat au creat, în opinia experților, o „atmosferă conflictuală”, incompatibilă cu obligația statului de a păstra neutralitatea în chestiunile ce țin de religie sau convingeri.

Experții au salutat decizia președintelui Alar Karis de a nu semna modificările și de a le transmite Curții Supreme pentru controlul constituționalității. Totodată, ei au făcut apel la autoritățile estoniene să suspende acțiunile administrative și judiciare împotriva Bisericii Creștine Ortodoxe din Estonia până la finalizarea verificării și să inițieze consultări cuprinzătoare cu comunitățile religioase și etnice.