Biserica Ortodoxă Ucraineană a subliniat problemele situației credincioșilor săi în contextul dreptului internațional
Printre încălcările drepturilor credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice, declarația menționează, în special, săvârșirea de infracțiuni penale cumplite împotriva acestora, acaparările continue ale bisericilor, obstrucționarea înregistrării statutelor, restricționarea drepturilor constituționale ale organizațiilor religioase din cadrul Bisericii canonice prin legea privind redenumirea forțată și răspândirea de către mass-media a retoricii de ură împotriva clerului și a mirenilor Bisericii canonice.
„Sfântul Sinod și Sinodul Episcopilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice și-au exprimat în mod repetat îngrijorarea cu privire la cazurile de încălcare a drepturilor credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene, precum și cu privire la politica discriminatorie aplicată de organele de stat la diferite niveluri. În același timp, unii reprezentanți ai structurilor de stat de diferite niveluri, unii lideri religioși, precum și unele mass-media care nu încetează să răspândească teza conform căreia comunitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice își schimbă jurisdicția canonică de bună voie, – este subliniat în document. Evaluând aceste afirmații false, este necesar să subliniem că, din 2015, aproximativ 500 de biserici ale cultului nostru au fost acaparate sau reînregistrate ilegal. Multe dintre aceste acaparări, de exemplu în Zadubrovka, Katerinovka și Pticie, au fost însoțite de săvârșirea unor infracțiuni cumplite de pe urma cărora au suferit mulți credincioși ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice. În același timp, numărul de mărturii publice și de sesizări ale credincioșilor cu privire la aceste cazuri este atât de mare, încât faptul încălcărilor multiple ale drepturilor omului, care însoțesc acaparările comunităților noastre, nu necesită vreo anchetă specială”.
Este subliniat faptul că „schema de acaparare a sfintelor lăcașuri a Bisericii Ortodoxe Ucrainene care se desfășoară în prezent în Ucraina se execută atât prin acapararea directă fără vreo acoperire documentară, cât și prin reînregistrarea ilegală a comunităților Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice în jurisdicția „Bisericii Ortodoxe a Ucrainei”, pe baza ordinelor administrațiilor regionale de stat”. Falsificarea documentelor, săvârșită conform acestei scheme, prevede transmiterea către organele de stat a proceselor verbale ale adunării membrilor parohiei pentru trecerea comunității la o altă confesiune, ce sunt semnate de persoane care, de fapt, nu au dreptul legal de a semna.
Declarația distribuită a Reprezentanței menționează, de asemenea, că dreptul internațional condamnă orice formă de manifestare a intoleranței, discriminării și incitării la ură împotriva unui grup care este unit din motive rasiale, etnice sau religioase. Încălcările drepturilor acestui grup includ declarații ce caracterizează negativ sau acuză întregul grup de credincioși în ansamblu, sau întreaga confesiune, fără a se referi la persoane concrete și fără nicio dovadă juridică a ilegalității comportamentului reprezentanților grupului victimă. „Acuzațiile politice ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice pentru activități anti-ucrainene, cuprinse în declarațiile oficialilor de stat, în adresele deputaților de toate nivelurile care sunt ratificate prin decizii ale autorităților locale, reprezintă exemple clare de retorică a urii și de incitare la intoleranță față de întregul cult al Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice la nivel de stat”, – subliniază Reprezentanța Bisericii Ortodoxe Ucrainene de pe lângă organizațiile internaționale europene.
În document sunt menționate cazuri concrete de astfel de încălcări și este subliniat faptul că acuzațiile făcute „nu au fost de fapt confirmate în niciun fel prin decizii ale organelor de aplicare a legii și, prin urmare, reprezintă niște speculații incerte și simple judecăți de valoare ale unor persoane separate care, cu toate acestea, au putere în stat, și, în virtutea acestui fapt, influențează în mod negativ formarea opinia publică față de turma cuvântătoare alcătuită din multe milioane de credincioși ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice”.
„Tocmai după astfel de modele se formează opinia locuitorilor comunităților teritoriale, a organizațiilor radicale, care extrag din declarațiile funcționarilor publici, ale deputaților și ale mass-media despre posibilitatea și chiar încurajarea săvârșirii unor delicte împotriva credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene”, – constată Reprezentanța, arătând tendința constantă de colorare politică în țară a credincioșilor Bisericii canonice și de ignorarea faptului că Biserica Ortodoxă Ucraineană se ocupă exclusiv de pastorația duhovnicească a păstoriților săi „în scopul mântuirii și al unirii tuturor credincioșilor cu Domnul Iisus Hristos”.
Constatând că poziția Bisericii Ortodoxe Ucrainene cu privire la acțiunile Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului se bazează pe dreptul canonic, Reprezentanța Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice de pe lângă organizațiile internaționale europene a remarcat următoarele: „În același timp, acțiunile de înființare în Ucraina a asociației religioase „Biserica Ortodoxă a Ucrainei” pe baza Tomosului oferit de Patriarhul Constantinopolului, atrag în mod evident intensificarea discriminării și a presiunii asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice, din cauza acordării de privilegii acestei confesiuni în țară de către autorități și al nivelului ridicat de propagandă a urii împotriva Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice. În cazul în care autoritățile statului ucrainean ar fi asigurat schimbarea de bună voie a apartenenței confesionale și nu ar fi acordat privilegii „Bisericii Ortodoxe a Ucrainei” schismatice, crearea noii structuri religioase nu ar fi atras după sine conflicte tragice în jurul comunităților Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice, care sunt forțate să își schimbe apartenența de către diferite forțe politice și organizații radicale”.
În declarație se menționează, de asemenea, că recomandările ONU privind inadmisibilitatea creării de biserici privilegiate nu sunt puse în aplicare. Astfel, noua structură, „Biserica Ortodoxă a Ucrainei” schismatică, a primit în mod preferențial biserica complexului „Sfânta Sofia din Kiev”, în timp ce încercările repetate ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice de a obține un drept similar au fost ignorate. „Cu astfel de restricții privind drepturile se confruntă structurile Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice și în alte regiuni ale Ucrainei, în special în ceea ce privește alocarea de teren comunităților Bisericii canonice pentru construirea de biserici, precum și punerea în aplicare a altor drepturi legale care sunt blocate în prezent din motive politice sau a căror realizare este extrem de dificilă”, – a subliniat Reprezentanța, menționând în același timp că procesul așa-numitelor „treceri” ale comunităților Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice la „Biserica Ortodoxă a Ucrainei” schismatică este asigurat de un sprijin administrativ substanțial la nivelul autorităților centrale și regionale, iar structurile de stat de la cel mai înalt nivel demonstrează deschis poziția privilegiată a „Bisericii Ortodoxe a Ucrainei” schismatice.
Abordând subiectul atitudinii credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene față de acțiunile Patriarhiei de Constantinopol privind acordarea Tomosului asociației religioase schismatice nou create „Biserica Ortodoxă a Ucrainei”, care sunt considerate ca fiind o încălcare a dreptului canonic și internațional, Reprezentanța a constatat în declarația sa că Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică „și-a exprimat atitudinea față de aceste acțiuni, hotărând că decizia Sfântului Sinod al Patriarhiei Constantinopolului din 11 octombrie 2018 privind acordarea Tomosului de autocefalie „Bisericii Ortodoxe a Ucrainei” schismatice nu este validă și nu are putere canonică”. „Săvârșirea încălcărilor în masă a drepturilor credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice, precum și politica discriminatorie a statului, permit să tragem concluzia că acțiunile Patriarhiei de la Constantinopol au creat condiții semnificative pentru intensificarea încălcărilor drepturilor omului în Ucraina în domeniul relațiilor religioase”, – se subliniază în declarație.
De asemenea, documentul atrage atenția asupra faptului că până în prezent nu au fost făcute publice actele judiciare ale Patriarhiei Constantinopolului cu privire la „restaurarea în rang” a ierarhilor „Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei de la Kiev” și a „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainene”, ceea ce permite ca aceste decizii să fie considerate controversate, inexistente sau ca având neajunsuri juridice care nu le permit să fie făcute publice pentru evaluare și studiu. „De fapt, deciziile Patriarhiei de la Constantinopol cu privire la „problema ucraineană” au fost acceptate de comunitatea internațională și națională numai pe baza publicațiilor mass-media, a declarațiilor unor politicieni și a textului Tomosului, care nu reprezintă actul inițial de acordare a autocefaliei și de restaurare a clerului „Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei de la Kiev” și a „Bisericii Ortodoxe Autocefale Ucrainene” în rangul canonic”, – se spune în declarație. Faptele enumerate în aceasta „mărturisesc posibilitatea unor încălcări legale grave în timpul pregătirii și luării deciziilor cu privire la „ problema ucraineană ”, ceea ce pune la îndoială legitimitatea lor”, consideră Reprezentanța Bisericii Ortodoxe Ucrainene de pe lângă organizațiile internaționale europene.
În declarație este exprimată convingerea că cetățenii ortodocși ai Ucrainei nu pot fi urmăriți și acuzați de incitare la ură religioasă dacă își exprimă atitudinea față de acțiunile Patriarhului Constantinopolului și ale „ierarhiei” „Bisericii Ortodoxe a Ucrainei” schismatice, exprimând îndoieli cu privire la canonicitatea lor și prezența harului în ele, precum și considerând acțiunile Patriarhului Bartolomeu al Constantinopolului în „problema ucraineană” ca fiind distructive și capabile să conducă la schismă în Ortodoxia Universală. „Această atitudine față de acțiunile Patriarhiei Constantinopolului în Ucraina reprezintă poziția întregii Biserici Ortodoxe Ucrainene canonice. În timp ce interdicția de a exprima această poziție pentru milioane de credincioși este o încălcare a normelor dreptului internațional, inclusiv a articolului 10 din Convenția europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și a articolului 19 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice. Având în vedere acest lucru, solicitarea adresată credincioșilor de a înceta să-și exprime opiniile reprezintă o restricție ilegală a libertății de exprimare și, prin urmare, o încălcare a legii”, – se spune în document.
Declarația publicată subliniază, de asemenea, că așa-numita „lege privind redenumirea” adoptată în decembrie 2018 este un exemplu clar de discriminare, de restrângere adusă libertății de a-ți mărturisi credința, precum și un mod de a-i constrânge pe credincioșii Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice să renunțe la identitatea lor canonică și istorică. „Dreptul de a alege un nume face parte din libertatea religioasă, iar constrângerea acestuia și stabilirea de obligații și restricții suplimentare sunt contrare articolului 22 din Constituția Ucrainei, care interzice direct reducerea drepturilor deja existente prin legi noi. În acest sens se aplică și dispozițiile articolului 18 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, care garantează dreptul de a-ți mărturisi credința și de a practica obiceiurile religioase în mod liber, inclusiv de a-ți folosi denumirea istorică unică, aleasă fără nicio constrângere. De asemenea, sunt de remarcat prevederile Metodologiei elaborate de Biroul secretarului general al ONU pentru prevenirea genocidului, conform căreia etichetarea unui grup de persoane pe criterii religioase sau de altă natură, combinată cu discriminarea acestui grup, este un semn al pregătirii sau comiterii de atrocități în masă în țară și a înrăutățirii protecției drepturilor omului în regiune”, – reamintește Reprezentanța Bisericii Ortodoxe Ucrainene de pe lângă organizațiile internaționale europene.
În același timp, în declarație se arată că Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică se află într-o legătură istorică, canonică și duhovnicească multiseculară cu Biserica Ortodoxă Rusă; nu este subordonată administrativ Bisericii Ortodoxe Ruse, ci este o Biserică autonomă cu centrul administrativ în capitala Ucrainei, Kiev.
„Biserica Ortodoxă Ucraineană canonică a declarat în repetate rânduri că statutul său existent este suficient pentru desfășurarea de activități religioase în Ucraina, ceea ce corespunde și dreptului credincioșilor de a alege în mod liber cultul în cadrul căruia doresc să-și mărturisească convingerile religioase, – se spune în declarație. Având în vedere acest lucru, impunerea credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice de către persoanele terțe, inclusiv de către instituțiile de stat și de către politicieni, a ideii de necesitate a schimbării statutului poate avea doar caracter consultativ și nu poate fi însoțită de nicio formă de constrângere. În Ucraina ar trebui să fie asigurată posibilitatea păstrării statutului și a denumirii deja existente ale organizațiilor religioase”.
Reprezentanța Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice de pe lângă organizațiile internaționale europene și-a exprimat recunoștința față de structurile internaționale care au luat în considerare problemele credincioșilor Bisericii Ucrainene canonice, subliniind: „Reacția structurilor internaționale, în special a celor cu atribuții juridice internaționale care vizează apărarea drepturilor credincioșilor și prevenirea manifestărilor discriminatorii, inclusiv din partea oficialilor guvernamentali, ar trebui să aibă, fără îndoială, un impact asupra îmbunătățirii politicii din țară față de organizațiile religioase”.
Serviciul de comunicare al DREB
pe baza materialelor de la Departamentul de Informare și Comunicare
al Bisericii Ortodoxe Ucrainene