Patriarhul Bartolomeu ascunde adevărul
În ziarul „Kivotos tis Ortodoxias” („Arca Ortodoxiei”) din 11 martie 2021 este analizat în detaliu cuvântul Patriarhului Bartolomeu adresat unui grup de deputați din Rada Supremă, care au vizitat Constantinopolul. Un loc central în acest discurs patriarhal l-a ocupat scandaloasa „problemă ucraineană”. Multe lucruri din acest discurs merită să fie criticate. În acest articol mă voi limita la un singur pasaj din acesta, pe care îl consider a fi o înșelare a celor care nu dețin informații cu privire la faptele legate de acest scandal bisericesc fără precedent:
„Unitatea Ortodoxiei nu este în niciun caz pusă la încercare din cauza faptului că Patriarhia Ecumenică a răspuns la cererea ucrainenilor ortodocși. Tomosul de autocefalie a fost un act de responsabilitate din partea Bisericii Mamă...” .
În articolul meu anterior din ziarul „Orthodox Typos” („Presa Ortodoxă”), intitulat „Nu-ți este rușine, Patriarhule fără frică de Dumnezeu?”, am analizat o altă înșelare flagrantă a Patriarhului Bartolomeu cu privire la acest subiect. Atunci, în interviul său, el a spus că pseudo-autocefalia pe care a acordat-o pseudo-bisericii sale personale de la Kiev, care este alcătuită din clerici depuși din treptele lor, autosfințiți, anatematizați și schismatici, este similară cu alte autocefalii deja existente. Atunci am evidențiat mai mult de zece probleme esențiale și procedez acum într-un mod similar, prezentând și mai multe fapte indubitabile și de necombătut:
1) Unitatea dintre Patriarhia Ecumenică și o jumătate din lumea ortodoxă a fost complet întreruptă din cauza problemei ucrainene, deoarece Patriarhia Moscovei a întrerupt comuniunea canonică cu Patriarhia Ecumenică.
2) Din acest motiv Patriarhia Ecumenică și Patriarhul Ecumenic au intrat într-un conflict alarmant cu Patriarhul Ierusalimului. Acest conflict continuă până în prezent.
3) Patriarhul Ecumenic Bartolomeu se află, de asemenea, într-o ruptură bisericească cu noul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Sârbe, Porfirie, care l-a acuzat pe Patriarhul Bartolomeu de faptul că problema bisericească ucraineană sfâșie Ortodoxia universală. Acțiunile Constantinopolului în Ucraina nu sunt conforme cu Tradiția Bisericii. Sfintele canoane au fost încălcate în mod clar (vezi „Arca Ortodoxiei” din 11 martie 2021). Din cauza acestei diabolice probleme ucrainene, în întreaga lume ortodoxă au loc evenimente care zguduie unitatea bisericească.
4) În Grecia, după pretinsa recunoaștere a nefericitei autocefalii ucrainene, are loc o mare ispită sub forma multiplelor publicații și declarații de la nivel înalt împotriva Bisericii oficiale.
5) În Patriarhia Alexandriei a apărut o tulburare în rândul episcopatului, iar Patriarhul Teodor s-a compromis serios prin faptul că l-a recunoscut în mod arbitrar și necanonic pe pseudo-episcopul Epifanie ca Mitropolit al Kievului și al întregii Ucraine. Autoritatea sa patriarhală a fost afectată iremediabil, deoarece Patriarhul Teodor s-a contrazis și s-a arătat a fi inconsecvent, întrucât până în acea zi îl recunoștea pe Preafericitul Părinte Onufrie ca fiind Mitropolit al Kievului și al întregii Ucraine.
6) În Biserica Ciprului, de asemenea, problema ucraineană a dat naștere unei puternice discordii între Arhiepiscop și Mitropoliți.
7) Autocefalia ucraineană, care este în opoziție cu dreptul canonic, a provocat o mare confuzie și în Muntele Athos.
8) Eminentul teolog, Arhiepiscopul Anastasie al Albaniei, a ajuns la concluzia că problema ucraineană a încălcat unitatea lumii ortodoxe și, pentru a vindeca această rană, a propus convocarea unui Sinod Panortodox. De asemenea, mulți alții au cerut ca acesta să fie convocat.
9) Chiar și mulți Mitropoliți, profesori ai școlilor teologice și alți teologi și clerici învățați și-au exprimat opinia că, în acest caz, acțiunea necanonică și arbitrară a Patriarhului Bartolomeu a provocat și provoacă multiple schisme în întreaga lume ortodoxă.
10) Un alt articol de al meu anterior, „Sanctitatea Voastră, provocați neliniște în Ortodoxie”, conține informații care demonstrează prezența tulburărilor în întreaga lume ortodoxă. Nici de la Patriarh, nici din partea colaboratorilor săi nu a urmat niciun răspuns.
11) Există deja zeci de publicații în care se subliniază în mod special faptul că pseudo-autocefalia ucraineană continuă să provoace tulburări de natură seismică în întreaga lume ortodoxă.
12) O astfel de autocefalie, împreună cu pseudo-întâistătătorul și pseudo-episcopul Epifanie au agravat în cea mai mare măsură situația bisericii schismatice de la Kiev.
13) Zece Biserici autocefale refuză de mai bine de doi ani să recunoască noua și hidoasa formațiune bisericească de la Kiev.
14) Chiar dacă, în cele din urmă, o singură Biserică autocefală nu va recunoaște această nouă structură de la Kiev, în sânul Ortodoxiei va exista o schismă, iar autocefalia patriarhală acordată prematur nu va avea nicio autoritate.
15) Afirmând că pseudo-autocefalia propriei sale pseudo-biserici nu a afectat în niciun fel unitatea bisericească, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu se contrazice pe sine în cel mai evident mod. În discursul său menționat anterior, el a spus că situația cu schisma bisericească din Ucraina „a fost o rană adâncă pe trupul întregii Biserici Ortodoxe”. Dar, întrucât această situație dureroasă nu numai că nu a fost vindecată de acțiunea trădătoare a Patriarhului Bartolomeu față de întreaga rânduială și Tradiție bisericească, ci s-a și agravat serios (fapt pentru care există dovezi), recunoașterea Patriarhului că problema ucraineană continuă să fie „o rană adâncă pe trupul întregii Biserici Ortodoxe” rămâne absolut justă.
Trebuie să concluzionăm cu amărăciune că nesăbuința patriarhală a provocat multiple răni sângerânde în trupul sfânt al Ortodoxiei.
În cele din urmă, trebuie remarcat faptul că Patriarhul Bartolomeu trebuie să fie destituit. „Dacă episcopul va minți, iar minciuna lui va fi dovedită, cum că ereticii din eparhia sa s-ar fi întors la credința ortodoxă sau că s-au convertit datorită lui, în timp ce aceștia, dimpotrivă, s-au convertit datorită altuia, să fie destituit” (Παντελεήμονος Μητρ. Κορίνθου, Κλεὶς τῶν ἱερῶν Κανόνων, σελ. 481).
Dacă pentru o singură minciună de acest fel, pentru un episcop, este prevăzută cea mai înaltă măsură a pedepsei duhovnicești, cum ar trebui atunci să fie pedepsit Patriarhul Bartolomeu?
Protopresbiterul Ioan Diotis