Mitropolitul Ilarion: Întrunirea Întâistătătorilor Bisericilor este posibilă în viitorul apropiat
- Vlădica, este cumva planificată de către Patriarhul Teofil sau de către altcineva o a doua întâlnire în genul celei de la Amman anul acesta și când anume? Ce știți despre acțiunile și negocierile în acest sens?
- Aș dori să reamintesc că intenția de a continua întâlnirile fraterne ale Întâistătătorilor și ale reprezentanților Bisericilor Ortodoxe Locale a fost exprimată în urmă cu un an de către toate delegațiile care au participat la reuniunea de la Amman din februarie anul trecut. Atunci ele și-au exprimat dorința – așa cum se menționează în comunicatul de presă – de a se întruni „de preferință înainte de sfârșitul acestui an”. Desigur, la acea vreme niciunul dintre noi nu știa despre pandemie și că multe planuri nu aveau să se împlinească. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că, la un an după întâlnirea de la Amman, Patriarhul Teofil al Ierusalimului, în mesajul său, amintește de planurile trasate anterior. În ciuda faptului că riscul îmbolnăvirii cu coronavirus în lume este încă ridicat, măsurile de carantină în unele țări sunt relaxate treptat, inclusiv pentru faptul că există din ce în ce mai mulți oameni care au deja imunitate la această boală: unii au fost bolnavi, iar alții s-au vaccinat. În aceste condiții, perspectiva organizării unei noi întruniri a Întâistătătorilor pare posibilă în viitorul apropiat. Cu toate acestea, din punctul meu de vedere, este prea devreme pentru a vorbi despre datele concrete ale acestei întruniri. Voi reaminti că inițiatorul întâlnirii de anul trecut a fost Părintele Patriarh Teofil al Ierusalimului. Cred că și această nouă întrunire, dacă va avea loc, va fi convocată tot de către el, în calitate de Întâistătător al Bisericii Ierusalimului – Maica tuturor Bisericilor. La rândul său, Biserica Rusă susține organizarea unor astfel de evenimente menite să găsească căi de ieșire din criza interortodoxă și să restabilească unitatea.
- Se poate vorbi despre încetarea acaparării de lăcașuri ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene odată cu începutul președinției lui Zelenski? Au existat în acest răstimp cazuri de întoarcere a bisericilor de la schismatici?
- Există încă acaparări și tentative de acaparare izolate. În cea mai mare parte, este vorba de cazurile în care bisericile au fost reînregistrate fictiv în favoarea comunităților de schismatici încă din anii președinției lui Poroșenko. Acolo unde autoritățile locale sunt de partea schismei și sunt în continuare sub influența forțelor politice radicale, schismaticii reușesc să profite de acest lucru și acaparează bisericile folosind documente fictive.
Trebuie înțeles faptul că în anul 2020, în mai multe regiuni din Ucraina, forțele politice radicale au încercat să-și ia revanșa la alegerile locale, ceea ce a dus la o exacerbare generală a luptei politice și la o creștere a presiunii asupra Bisericii canonice la nivel local. Autoritățile centrale nu sunt întotdeauna capabile să controleze situația din teren. Dar în majoritatea covârșitoare a regiunilor, procesul de „reînregistrare” fictivă a comunităților și de acaparare ulterioară a bisericilor a fost suspendat. Schismaticii atribuie această stare pandemiei și măsurilor de carantină: chipurile, când se va termina pandemia, toată lumea li se va alătura. Însă, în realitate, fără presiune organizată din partea autorităților centrale și locale, nu pot exista tranziții în masă a bisericilor la structura schismatică. Acesta este un proces politic, nu religios, iar majoritatea covârșitoare a comunităților Bisericii canonice nu au niciun interes pentru el.
Pe de altă parte, lăcașurile deja confiscate ale Bisericii canonice nu sunt returnate de puterea executivă proprietarilor lor de drept, chiar dacă există decizii judiciare în acest sens.
- Poate președintele Zelenski să oprească presiunea asupra Bisericii Ortodoxe Ucrainene canonice?
- Este absolut evident că drepturile credincioșilor Bisericii Ortodoxe Ucrainene au fost și continuă să fie încălcate. Cu toată părtinirea unor organizații europene și internaționale pentru drepturile omului, în documentele pe care le publică acestea sunt recunoscute adesea multiplele fapte de discriminare religioasă în Ucraina.
Competențele președintelui Ucrainei includ participarea directă la procesul de adoptare a legilor, inclusiv dreptul de veto. El are dreptul să facă apel la Curtea Constituțională a Ucrainei cu privire la întrebările legate de constituționalitatea anumitor legi. Președintele Ucrainei este garantul respectării Constituției, a asigurării drepturilor și libertăților cetățenilor și are o gamă largă de competențe administrative corespunzătoare. În același timp, legile discriminatorii adoptate în anii președinției lui Poroșenko împotriva celei mai mari confesiuni din Ucraina încă nu sunt anulate. Iar acum au fost depuse în Rada Supremă noi proiecte de lege discriminatorii. Mi-aș dori ca reacția președintelui Ucrainei să fie una activă și adecvată situației.
- În mass-media s-a discutat posibila primire în Patriarhia Moscovei a clericilor din Patriarhia Alexandriei care nu sunt de acord cu recunoașterea „BOU” schismatice de către Patriarhul lor. A existat cu adevărat o astfel de cerere din partea lor? Care este reacția Bisericii Ruse – vor fi primiți acești preoți?
- Într-adevăr, există astfel de cereri. Mai mult, nu vorbim despre cazuri izolate, ci despre adresări în masă ale clericilor din diferite țări ale Africii. Avem dorința sinceră de a le oferi tot spijinul posibil. Cu toate acestea, până acum ne-am abținut de la decizia de a-i primi sub jurisdicția Bisericii Ruse, în principal pentru că nu vrem să aprofundăm diviziunile care, din cauza recunoașterii schismaticilor ucraineni de către Patriarhul Teodor, au loc deja în rândul ortodocșilor din Africa. Încă nu ne pierdem speranța că Patriarhul Teodor va renunța la decizia sa.
Interviu realizat de Olga Lipici